Prof. univ. dr. FLOREA AVRAM
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Universitatea de Vest din Timişoara
29. septembrie 2009
Rezumat
Articolul încearcă să realizeze câteva din atribuţiile şi responsabilităţile cadrului didactic universitar (metodicianul/supervizorul) care coordonează practica pedagogică a studenţilor, pentru ca formarea iniţială a acestora să devină reală, bine orientată, motivată şi deschisă pentru cei care îmbrăţişează nobila profesiune de cadru didactic:
1. Stimularea comunicării implicative (valorificarea superioară a comunicării);
2. Proiectarea şi asigurarea suporturilor de formare (concretizarea conceptuală şi instrumentală, în conţinuturi specifice, a documentelor şi materialelor de formare);
3. Organizarea şi monitorizarea activităţilor de practică pedagogică (stabilirea programului activităţilor şi asigurarea eficienţei prin stimulare şi control);
4. Analizarea şi evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi la practica pedagogică (emiterea de judecăţi de evaluare şi de valorificare a rezultatelor);
5. Întocmirea şi prelucrarea documentelor şcolare (consemnarea şi însuşirea rezultatelor în documentelor D.P.P.D. şi comunicarea acestora fiecărui student).
Cuvinte cheie: profesionalizare, comunicare, formare, organizare, monitorizare.
Summary
The article attempts to emphasize some of the tasks and responsibilities of the university teacher (methodic staff/supervisor) who coordinates the pedagogic practice of the students, so that their initial formation becomes real, well-oriented, motivated and opened for those who embrace the noble profession of didactic staff:
1. Stimulation of the implicative communication (higher valorization of communication);
2. Designing and ensuring of the training supports (conceptual and instrumental concretization, in specific contents, of the documents and training materials);
3. Organization and monitoring of the activities of pedagogic practice (establishing the program of activities and ensuring the efficiency by stimulation and control);
4. Analyzing and assessment of the results obtained by student sat pedagogic practice (issuing of assessment opinions and valorization of results);
5. Drawing out and processing of the school documents (noting and recording of the results in the D.P.P.D. documents and their communication to every student).
Key words: professional training, communication, development, organization, coordination.
Formarea personalului didactic reprezintă o prioritate a sistemului de învăţământ din ţara noastră, la prima vedere în mică măsură valorizată, dar în realitate fiind într-o firească corelaţie cu celelalte componente esenţiale ale reformei sistemului de învăţământ.
Una din dimensiunile importante ale carierei didactice, poate cea mai importantă în formarea iniţială, pentru ca aceasta să devină reală, bine orientată, motivată şi deschisă pentru cei care îmbrăţişează această nobilă profesiune este profesionalizarea.
Profesionalizarea este un proces de formare a unui ansamblu de capacităţi şi competenţe în domeniul învăţământului pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe teoretice şi practice, proces controlat deductiv de un model al profesiei didactice, însemnând, în esenţă trecerea de la meserie la profesie.
Pregătirea iniţială a viitoarelor cadre didactice se realizează în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul universităţii, instituţie acreditată să asigure pregătirea psihologică, pedagogică şi metodică a studenţilor care aleg profesiunea de dascăl.
În atingerea unor niveluri ridicate de performanţă şi eficienţă, în concordanţă cu standardele moderne ale profesiunii, la profesionalizarea pedagogică a viitorilor profesori, o contribuţie esenţială îi revine activităţii de practică pedagogică.
Prin practica pedagogică se urmăreşte formarea capacităţii studenţilor de a opera cu informaţiile şi abilităţile dobândite la disciplinele de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei, orientarea acestora în programele analitice şi manualele şcolare, asumarea rolului de profesori prin formarea unor capacităţi, competenţe şi deprinderi necesare exercitării, în condiţii de calitate şi eficienţă corespunzătoare, a profesiei didactice (familiarizarea cu procesul educaţional din şcoală, selectarea şi utilizarea eficientă a resurselor materiale, conceperea şi elaborarea unor materiale sau mijloace didactice, proiectarea demersurilor didactice, dezvoltarea abilităţilor de predare-învăţare-evaluare etc.).
Practica pedagogică se organizează pe grupe de studenţi (10-12), în unităţi de învăţământ preuniversitar (unităţi şcolare de aplicaţie), unităţi stabilite de Inspectoratul Şcolar Judeţean la solicitarea conducerii universităţii.
Acţiunea de colaborare dintre universitate şi unităţile de aplicaţie se bazează pe o strategie clară a cărui context este stabilit de comun acord printr-o convenţie-cadru (contract) privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat.
Convenţia-cadru semnată de conducerea universităţii, conducerea şcolii, cadrul didactic supervizor (metodicianul), tutorele (mentorul, profesorul îndrumător) şi student (practicant) cuprinde: obiectivele convenţiei, responsabilităţile organizatorului şi partenerului de practică, statutul şi responsabilităţile practicantului precum şi alte date complementare (durata şi perioada de desfăşurare a pregătirii practice, modul de finalizare a stagiului de practică, plata şi obligaţiile sociale etc.).
Conţinutul, continuitatea şi coerenţa strategiei de coordonare şi îndrumare a practicii pedagogice sunt asigurate de mentori, profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar, selecţionaţi şi formaţi în baza unor criterii relevante (pregătire complexă de specialitate, metodică şi practică) şi de supervizori, cadre didactice universitare cu experienţă care au cel puţin titlul de asistent doctorand.
Contextul diferit al activităţii din şcoli şi universitate este armonizat de profesorul universitar, care trebuie să construiască şi să imprime conjuncturile din sfera educaţiei şi instrucţiei într-un limbaj şi o abordare accesibile ambilor parteneri şi să caute răspunsuri alternative pe baza unor strategii moderne de rezolvare a situaţiilor educative. Astfel, acesta generează o legătură directă cu studenţii practicanţi şi profesorii mentori şi o verificare permanentă a mediului procesului de desfăşurare a practicii pedagogice.
Pentru a asigura un program de practică pedagogică de calitate, profesorul universitar (supervizorul) îndeplineşte următoarele obligaţii profesionale:
1. Stimularea comunicării implicative
Se referă la valorificarea la cote ridicate a uneia din cele mai importante calităţi ale formării, comunicarea cu privire la activitatea de practică pedagogică.
1.1. Conceperea formării studenţilor pentru cariera didactică prin activităţi specifice în lumina valorilor comunicaţionale:
* oferirea datelor despre obiectivele, conţinutul şi structura practicii pedagogice se face din perspectiva comunicaţională.
* conceperea proiectării, desfăşurării şi evaluării practicii pedagogice se gândeşte în bază comunicaţională;
1.2. Crearea competenţelor de comunicare:
* documentarea actualizată a activităţii de formare;
* stimularea prin modalităţi specifice a competenţelor de comunicare;
* formarea competenţelor de comunicare prin proiectarea şi folosirea stimulativă a: tematicii practicii, lucrărilor metodice de specialitate, bibliografiilor tematice, mijloacelor de învăţământ, programelor şi manualelor şcolare, proiectelor didactice.
1.3. Garantarea formării profesionale:
* adaptarea programului şi conţinutului practicii la posibilităţile de comunicare ale studenţilor;
* formarea şi perfecţionarea continuă, la nivel superior a metodicianului;
* monitorizarea permanentă a activităţii studenţilor la practica pedagogică.
2. Proiectarea şi asigurarea suporturilor de formare
Se referă la concretizarea conceptuală şi instrumentală, în conţinuturi specifice, a documentelor şi materialelor de formare.
2.1. Studierea documentelor care reglementează activitatea de formare profesională:
* cunoaşterea conţinutului şi prevederilor următoarelor acte normative: Legea nr. 84/1995 Legea învăţământului, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, O.M. nr. 4356/1996 – Regulament privind organizarea şi funcţionarea DPPD, O.M. nr. 3770/1998 privind Metodologia formării continue a personalului din învăţământul preuniversitar, O.M. nr. 3345/1999 cu privire la Reforma formării iniţiale de pregătirea specialistului pentru cariera didactică şi noul curriculum, O.M. nr. 3253/2001 privind Organizarea şi desfăşurarea programelor de perfecţionare periodică a personalului didactic, O.M. nr. 4796/2001 privind Organizarea şi funcţionarea sistemului de perfecţionare periodică a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, O.M. 4343/2005 privind Aprobarea programului de studii, O.M. nr. 4316/2008 – Curriculum pentru formarea iniţială a cadrelor didactice.
* cunoaşterea obiectivelor şi a activităţilor din cadrul celor trei etape de formare iniţială: Etapa de sensibilizare a studenţilor în raport cu specificul organizării procesului de învăţământ (familiarizarea cu unitatea de învăţământ, cunoaşterea sarcinilor şi atribuţiilor cadrelor didactice în cadrul instituţiei de învăţământ reieşite din regulamentul de ordine interioară, organizarea serviciului pe şcoală, programul şcolii, programe de activităţi extraşcolare etc.), Etapa de însuşire a metodelor şi procedeelor didactice de predare-învăţare-evaluare la disciplina de specialitate (aprofundarea cunoştinţelor referitoare la proiectare; observarea şi evaluarea stilurilor didactice ale mentorilor; consemnarea de observaţii în conformitate cu fişele distribuite, observarea şi consemnarea relaţiilor de comunicare pedagogică şi interumană dintre cadrele didactice, dintre cadrele didactice şi elevi; participarea la activităţi metodice din cadrul şcolii; observarea modului de confecţionare, procurare şi folosire a mijloacelor de învăţământ şi a materialelor didactice; cunoaşterea unor documente şcolare ca: fişe de caracterizare a elevilor, caietul profesorului, condica de evidenţă a activităţii didactice, catalogul şcolar, foi matricole etc.), Etapa de asumare completă a rolului de profesor (proiectarea – realizarea – evaluarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale; discutarea noului curriculum naţional; participarea la activităţi metodice din cadrul comisiilor metodice / cercurilor pedagogice; participarea împreună cu elevii la activităţi extraşcolare; completarea fişelor psihopedagogice; cunoaşterea unor documente privitoare la concurs, transfer, detaşare, perfecţionare, promovare; iniţierea în cercetarea psiho-pedagogică, completarea unor documente şcolare: catalog, carnet de elev etc.).
2.2. Conceperea documentelor de formare:
* întocmirea tematicii practicii pedagogice a studenţilor;
* elaborarea unor caiete sau ghiduri de practică pedagogică în care să se regăsească documente de formare profesională necesare pentru fiecare etapă de practică: activităţi specifice fiecărei etape de practică; modele de documente de proiectare pedagogică; mijloace, materiale, resurse tehnice specifice disciplinei; fişa de observare curentă a unui elev; modele de fişe de consemnări (în urma participării la lecţii, activităţi cu elevii în afara clasei şi a şcolii, comisia metodică, comisia diriginţilor, cercul pedagogic, şedinţa cu părinţii etc.) fişa de autoevaluare; structura programelor şcolare la disciplina respectivă; recomandări privind conţinuturile învăţării; sugestii metodologice, chestionare etc.;
* dotarea cabinetului metodic din cadrul DPPD cu lucrări metodice de specialitate, programe, manuale şcolare, mijloace de învăţământ, proiecte de lecţii, planificări calendaristice, bibliografii tematice, alte documente şcolare.
3. Organizarea şi monitorizarea activităţilor de practică pedagogică
Se referă la stabilirea programului activităţilor de practică şi la asigurarea, prin stimulare şi control, a eficienţei acestora.
3.1. Identificarea acţiunilor organizatorice:
* colaborarea cu decanatele facultăţilor în alcătuirea grupelor de studenţi pentru practica pedagogică;
* colaborarea cu directorii unităţilor de învăţământ de la şcolile de aplicaţie pentru repartizarea la profesorii mentori;
* stabilirea împreună cu directorii unităţilor de învăţământ şi cu profesorii metodişti a orarului de practică la disciplina respectivă.
3.2. Monitorizarea derulării practicii pedagogice:
* antrenarea studenţilor la derularea practicii se realizează prin forme specifice de îndrumare (consultaţii metodice, analiza şi avizarea proiectelor de lecţii, asistenţa la lecţiile susţinute de studenţi sau de profesorii mentori, sprijin în elaborarea de către studenţi a caracterizării prihopedagogice a elevilor, evaluării corecte şi stimulative a programului fiecărui student).
3.3. Identificarea şi soluţionarea dificultăţilor apărute în derularea practicii pedagogice:
* disfuncţionalităţile sau situaţiile conflictuale sunt identificate şi prezentate grupei de studenţi imediat după apariţia lor;
* soluţiile se vor negocia împreună cu studenţii grupei;
* cazurile şi situaţiile neprevăzute sunt soluţionate în mod deschis şi cât mai flexibil.
4. Analizarea şi evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi la practica pedagogică
Se referă la emiterea unor judecăţi de evaluare şi de valorificare a rezultatelor şi a efectelor formării profesionale prin practica pedagogică.
4.1. Elaborarea / selectarea instrumentelor de evaluare:
* stabilirea împreună cu mentorul a unui standard minim de competenţă profesională în concordanţă cu obiectivele practicii pedagogice (procentul minim acceptat al prezenţei la practică a fiecărui student; nota / media minimă obţinută la lecţiile ţinute de fiecare student; calitatea, apreciată prin note / calificative / punctaje a proiectelor, materialelor şi a fişei psihopedagogice de caracterizare a elevului; limbajul metodico-ştiinţific folosit la analiza lecţiilor şi consemnarea aprecierilor, comentariilor şi opiniilor în Caietul de practică, numărul şi calitatea implicării studentului în activităţi desfăşurate în afara clasei etc.;
* criteriile şi instrumentele de evaluare vor fi elaborate şi distribuite încă de la începutul practicii pedagogice.
4.2. Analizarea şi evaluarea activităţii studenţilor:
* verificarea pe parcurs şi la încheierea fiecărui semestru a consemnărilor studenţilor în caietele de practică;
* analizarea împreună cu mentorul a manifestării interesului şi a preocupării fiecărui student pentru activităţile didactice şi extradidactice;
* urmărirea completării pe parcursul practicii pedagogice a fisei de observare curentă a unui elev;
* asistarea studenţilor practicanţi la lecţii şi alte activităţi didactice susţinute de aceştia (în mod obligatoriu la lecţiile finale);
* analizarea şi evaluarea cu întreaga grupă de studenţi şi notarea calităţii lecţiilor susţinute de aceştia;
* realizarea evaluării în mod constructiv prin reliefarea corectă a aspectelor pozitive şi negative şi în consecinţă prin propunerea celor mai adecvate măsuri de optimizare a activităţii fiecărui student practicant;
* individualizarea evaluării prin raportarea performanţelor fiecărui student la standardul convenit;
* dirijarea şi încurajarea studenţilor în cadrul exersării autoevaluării demersului lor didactic;
* aprecierea portofoliului de evaluare finală care se constituie din toate documentele şi materialele realizate de studenţi pe parcursul practicii pedagogice.
5. Întocmirea şi prelucrarea documentelor şcolare
Se referă a consemnarea şi înscrierea rezultatelor evaluării şi examinării în documentele D.P.P.D. şi comunicarea acestora fiecărui student:
* practica pedagogică a studenţilor se încheie sub formă de colocviu în care, printr-o discuţie finală se analizează activitatea şi evoluţia fiecărui student şi se apreciază cu note de la 10 la 1;
* nota finală la practica pedagogică este decisă de metodist în urma aprecierilor şi discuţiilor avute cu mentorul;
* nota minimă de promovare la practica pedagogică este 7 (şapte);
* nota (media) finală se stabileşte luând în calcul: nota obţinută la lecţia finală; media notelor obţinute la lecţiile de probă; modul de completare a caietului de practică pedagogică;
* rezultatele finale sunt aduse la cunoştinţă studenţilor în urma desfăşurării colocviului de practică;
* studenţii care nu obţin media minimă de promovare 7 (şapte) la practica pedagogică, vor reface lecţiile de probă şi lecţia finală în semestrul următor celui în care s-a efectuat practica pedagogică;
* rezultatele finale sunt consemnate de metodist în cataloage pe care le depune la Secretariatul D.P.P.D. în termen de maxim 48 de ore de la încheierea colocviului de evaluare finală;
* întocmirea Raportului de desfăşurare a practicii pedagogice şi înaintarea acestuia conducerii D.P.P.D. Raportul va cuprinde modul în care a decurs practica pedagogică a studenţilor; disfuncţionalităţi şi situaţii conflictuale; situaţii neprevăzute; dificultăţi apărute şi modul de rezolvare şi soluţionare a acestora; propuneri şi sugestii de optimizare a practicii pedagogice.
Ca o concluzie putem spune că aprecierea, conştientizarea, cunoaşterea şi înţelegerea se dezvoltă în mediul academic iar experienţa şi abilitatea se dobândesc efectiv în şcoală şi sala de clasă.
În acest context, cred că nimic nu răsplăteşte mai mult pe profesorul supervizor decât să asiste la performanţa unui viitor profesor, care deţine caracteristicile înnăscute ale unui profesor consacrat şi competent şi care va deveni un pedagog desăvârşit.
Bibliografie
Constantin, Cucoş, 2006, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
Lucia, Gliga, (coord.) 2002, Standarde profesionale pentru profesia didactică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru pregătirea profesorilor, Bucureşti.
Ioan, Nicola, 2003, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti.
Ordin 3.9555 din 9 mai 2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat şi a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Monitorul Oficial nr. 440 din 12 iunie 2008, Bucureşti.
Regulament de organizare şi funcţionare a D.P.P.D., 2008/2009, Universitatea de Vest din Timişoara.
Regulament privind practica pedagogică a studiilor, 2008/2009, D.P.P.D., Universitatea de Vest, Timişoara.
Revista Centrului Naţional de Formare a Personalului Didactic din Învăţământul Preuniversitar, 2002, 2003, Nr. 2, 4, 5, 7, 8, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Bucureşti.
Citare:
Florea Avram, (2009). (29. sep.). Aspecte ale profesionalizării procesului de formare iniţială a personalului didactic prin practica pedagogică apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info
< Prev | Next > |
---|