Revista de Cercetare în Ştiinţe ale Educaţiei

...promovand cercetarea in educaţie, propovăm o educaţie de calitate!

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Chestionar pentru evaluarea cursurilor şi a lucrărilor practice: un model rezultat din experienţa americană şi autohtonă conform cerinţelor procesului de la Bologna

 

Lect. univ. dr. ecol. Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti

27 aprilie 2009

Abstract:
Romania become in 1999 part of the Bologna process, which had introduced the European Credit Transfer and Accumulation System (ECTS). Among others, ECTS involves a continuous assessment of the quality of courses and course workload based on questionnaires administered to students. The current paper proposes a questionnaire developed by the author based on models from the United States and Romania. The questionnaire allows for comparing courses, evaluating the efficiency of didactic strategies used at a particular course, and analyzing the overall teaching performance of a certain instructor.
Keywords:
European Credit Transfer and Accumulation System, course evaluation, questionnaire, teaching performance.

Rezumat:
În 1999 România a devenit parte a procesului de la Bologna, care a introdus Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). Alături de alte elemente, ECTS implică o evaluare continuă a calităţii cursurilor şi a volumului de muncă depusă de studenţi la cursuri pe baza chestionarelor distribuite studenţilor. Acest articol propune un model de chestionar dezvoltat de autor pe baza unor modele din Statele Unite şi România. Chestionarul permite compararea cursurilor, evaluarea eficienţei strategiilor didactice utilizate la un anumit curs, precum şi a performanţei didactice globale a unui anumit profesor.
Cuvinte cheie:
Sistem European de Credite Transferabile, evaluarea cursurilor, chestionar, performanţă didactică.

Introducere
La data de 19 iunie 1999, Miniştrii Educaţiei din Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Anglia şi România, reuniţi la Bologna, în Italia au semnat o Convenţie centrată pe ideea compatibilizării universităţilor din spaţiul european, al cărei ECTS-element-cheie este Sistemul European de Credite Transferabile (Confederation of EU Rectors’ Conferences and the Association of European Universities, 2000, p. 8-10; L. Dragomirescu şi J.W. Drane, 2007, p. 177-178). Transferabilitatea creditelor în sistem ECTS este facilitată de cuantificarea rezultatelor învăţării: ce ştie, înţelege şi poate face absolventul unui curs, dar şi cum este perceput volumul de muncă depusă la curs şi cursul în general (Directorate-General for Education and Culture, 2005, p. 9, 11). Din păcate, Uniunea Europeană recomandă folosirea unui chestionar de evaluare, nu există un model unitar. Având în vedere că procesul de reformă a învăţământului superior european, iniţiat prin conferinţa de la Bologna, vizează modelul american (S. Newman, 2006, p. 2; L. Dragomirescu şi J.W. Drane, 2007, p. 177-178; Wikipedia, 2008, p. 1), acest articol propune un instrument de evaluare a cursurilor şi lucrărilor practice bazat atât pe modelul celor utilizate la Universitatea din Carolina de Sud, Statele Unite ale Americii, cât şi pe un model autohton (L. Dragomirescu şi J.W. Drane, 2007, p. 177-178). Chestionarul a fost utilizat de autor pentru evaluarea cursurilor predate începând din 2007 în mai multe instituţii de învăţământ superior din Bucureşti.

Prezentarea chestionarului

De fiecare dată studenţii au fost rugaţi să completeze chestionarul în vederea perfecţionării cursului şi/sau a lucrărilor practice pentru seriile viitoare, urmând să aducă răspunsurile la examen, predându-le după primirea notei finale, pentru a se asigura că evaluările nu sunt influenţate de nota obţinută, dar nici de „teama”, respectiv „speranţa” că răspunsurile la chestionarul de evaluare ar putea afecta negativ, respectiv pozitiv rezultatul final. Chestionarul constă în 35 de întrebări cu răspuns la alegere şi 5 întrebări deschise. Pentru unele întrebări din prima categorie, răspunsurile posibile utilizează o scală cu 5 opţiuni: 1: cu totul în dezacord, 2: în dezacord, 3: neutru/nu a fost cazul, 4: de acord, 5: cu totul de acord.

Întrebările se referă la:
1. Performanţa lectorului
─Lectorul cursului a venit la fiecare curs şi atelier la timp (1-5);
─Lectorul a corectat temele la timp (1-5);
─Lectorul a specificat obiectivele instructiv-educative ale cursului şi atelierului şi le-a atins (1-5);
─Lectorul a atins obiectivele instructiv-educative ale cursului şi atelierului (1-5);
─Lectorul a explicat orice reguli aplicabile cursului şi atelierului, eventual diferite de cele ale universităţii (1-5);
─Lectorul a fost disponibil pentru întrebări în pauze, în timpul cursului, atelierului şi în afara acestora (1-5);
─Lectorul a dat răspunsuri clare şi utile la întrebările studenţilor (1-5);
─Lectorul a precizat cum va fi calculată nota finală (1-5);
─Lectorul a evaluat continuu activitatea studenţilor prin aprecieri pozitive şi negative (1-5);
─Lectorul a părut interesat ca studenţii să înveţe materia (1-5);
─Lectorul a stimulat studenţii să gândească (1-5);
─Per total, performanţa lectorului a fost: slabă, acceptabilă, bună, foarte bună, excelentă.
2. Modul de predare a cursului/lucrărilor practice
─Prezentările (prelegeri, lucrări practice) au fost prezentate în mod organizat (1-5);
─Prezentările (prelegeri, lucrări practice) au făcut materia predată mai atractivă (1-5);
─În acest curs am învăţat multe (1-5);
─Aş recomanda acest curs şi altora datorită valorii sale educative (1-5);
─Am fost motivat să învăţ la acest curs (1-5);
─Atmosfera de la curs a fost propice liberei exprimări a ideilor şi clarificării problemelor (1-5);
─Suportul de curs a fost clar, uşor de înţeles şi util (1-5);
─Sistemul de notare a fost corect (1-5);
─Studenţii au fost trataţi cu respect (1-5);
─Timpul alocat cursului şi atelierului a fost utilizat eficient (1-5);
─Acest curs a fost o experienţă: foarte interesantă, interesantă, obişnuită, neplăcută sau inutilă, traumatizantă
─În acest curs, cel mai mult m-a marcat: materia, forma de predare, ambele, altceva, nimic
─Consideraţi că pentru un viitor specialist în domeniul [...] acest curs este: necesar, important, opţional, inutil, dăunător
─Per total, cursul a fost: slab, acceptabil, bun, foarte bun, excelent.
3. Evaluarea cursului în contextul programului de studii
─Comparativ cu alte cursuri urmate, volumul de muncă depusă la acest curs a fost: mai mic, egal, mai mare;
─Comparativ cu alte cursuri urmate, am învăţat: mai puţin, la fel, mai mult;
─Comparativ cu alte cursuri urmate, materia prezentată a fost: foarte dificilă, dificilă, uşoară, foarte uşoară;
─Comparativ cu alte cursuri urmate, volumul de muncă a fost: prea mare, mare, mic, prea mic.
4. Activitatea studentului la curs în contextul situaţiei sale şcolare
─Am învăţat cel mai mult: din manual, de la lector, alte variante;
─Am învăţat concepte, principii, teorii şi metode noi şi mi-am format noi abilităţi (1-5);
─Am învăţat să aplic instrumentele prezentate pentru a lua decizii, a gândi în mod raţional şi a rezolva probleme (1-5);
─Media mea generală pe anul (ciclul) precedent de studii este între: 5-6, 6-7, 7-8, 8-9, 9-10;
─Nota pe care o aştept la curs este între: 5-6, 6-7, 7-8, 8-9, 9-10.
5. Întrebări deschise
─Care au fost aspectele pozitive şi negative ale lectorului?
─Care au fost aspectele pozitive şi negative ale cursului?
─Comentarii privind prelegerile, temele şi materialele utilizate [...].
─Ce metodă de predare vi s-a părut în mod special utilă?
─Alte comentarii.

Utilitatea chestionarului
Instrumentul permite o evidenţiere a modului în care sunt percepute schimbările survenite în conţinutul cursului, metodele didactice utilizate sau sistemul de evaluare, compararea mai multor cursuri predate de unul sau mai mulţi lectori, precum şi o apreciere globală a activităţii didactice. Pentru a ilustra utilitatea acestui instrument, Tabelul 1 şi Figura 1 sintetizează rezultatele evaluărilor realizate de un total de aproximativ 160 studenţi asupra celor 9 cursuri predate în perioada 2007-2009. Se observă că evaluările cursurilor concordă cu cele ale lectorului şi sunt relativ omogene (valoarea coeficientului de variabilitate fiind cuprinsă între 10% şi 20%), în timp ce studenţii tind să-şi evalueze într-o manieră mai critică (media sub 4) şi relativ eterogenă (valoarea coeficientului de variabilitate cuprinsă între 20% şi 30%) propria activitate.

Tabelul 1. Aprecierea globală a eficienţei activităţii didactice desfăşurate în perioada 2007-2009 pe baza chestionarului

Variante de răspuns

Medie

Coeficient de variabilitate

1

2

3

4

5

Lector

0,06%

0,62%

2,69%

31,15%

65,49%

4,61

12,54

Curs

0,36%

1,76%

5,59%

36,53%

55,74%

4,46

16,02

Student

0,34%

8,05%

11,74%

53,36%

26,51%

3,98

21,59


Concluzie
Chestionarul propus poate părea mult prea complex pentru unele cursuri şi inaplicabil altora (în cazul disciplinelor umaniste, de exemplu). Complexitatea chestionarului permite cadrului didactic să selecteze un subset de întrebări relevante pentru evaluarea propriului curs, iar modelul propus este în conformitate cu cerinţele procesului de la Bologna, permiţând şi evaluarea competenţelor acumulate de student în cadrul cursului.

Bibliografie
• Confederation of EU Rectors’ Conferences and the Association of European Universities. [2000]. The Bologna Declaration on the European space for higher education: an explanation, Bruxelles: Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură, Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/education/policies/educ/bologna/bologna.pdf.
• Directorate-General for Education and Culture. [2005]. ECTS Users' Guide, Bruxelles: Directorate-General for Education and Culture.
• Dragomirescu, Liviu; Drane, John Wanzer. [2007]. Biostatistică pentru începători. Vol. I. Biostatistică descriptivă. Ediţia a 4-a revăzută şi adăugită, Bucureşti: Editura CREDIS.
• Newman, Steven. [2006]. DEST consultation on Australia’s response to the Bologna process. Notes of meeting held on Wednesday 2 August 2006, DEST, William St., Perth, Perth: Governance and Planning Services, Edith Cowan University.http://www.ecu.edu.au/GPPS/ppas/docs/DEST_Consultation_on_Bologna_Meeting_Notes.doc.
• Wikipedia. [2008]. Bologna process, San Francisco: Wikimedia Foundation, Inc. http://en.wikipedia.org/wiki/Bologna_process.

Citare
Petrişor. Alexandru-Ionuţ. (2009). (27.aprilie). Chestionar pentru evaluarea cursurilor şi a lucrărilor practice: un model rezultat din experienţa americană şi autohtonă conform cerinţelor procesului de la Bologna. apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info

 

Warning: Parameter 1 to modMainMenuHelper::buildXML() expected to be a reference, value given in /home/rcsedui/public_html/libraries/joomla/cache/handler/callback.php on line 99
U. V. T. Timisoara    D.P.P.D. Timisoara 

Cele mai citite articole:


Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
«  December 2017  »
MTWTFSS
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031