Revista de Cercetare în Ştiinţe ale Educaţiei

...promovand cercetarea in educaţie, propovăm o educaţie de calitate!

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Aspecte etice în cercetarea socioumană -principiul respectului faţă de participant

asist. univ. drd. Monica Lamping
Universitatea de Vest Timisoara
Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

03 decembrie 2008

Abstract:
Ethical questions represent the subject of interdisciplinary discussions and debates. Recognizing the importance of ethical aspects within research has implications on the way the research is organized and developed. When working as researcher it is very important to resist to discussions related to emerging ethical traps and to the fear that these could affect the results; ignoring ethical problems means to produce data distortions rather then to clarify them. In order to elaborate an ethical code, it is necessary to identify values and action principles to guide the researcher’s work. The values on which the researcher should fundament his/her work are : respect towards the participant, the free agreement, the correct and intelligent election of participants and the confidentiality of gathered data.
Key words:
ethics in research,  free agreement, confidentiality of data.

Rezumat:
Întrebările etice reprezintă subiectul discuţiilor şi dezbaterilor interdisciplinare.  Recunoaşterea importanţei aspectelor etice în cercetare are implicaţii asupra felului în care cercetarea este organizată şi derulată. În calitate de cercetator este important să poţi rezista discuţiilor legate de capcanele etice apărute şi despre teama că acestea ar putea afecta rezultatele; ignorând problemele etice este ca şi cum ai produce distorsii ale datelor mai degrabă decât a le clarifica. Pentru a construi un cod de etică, este necesară identificarea valorilor şi a principiilor de acţiune care vor ghida munca cercetătorului. Valorile pe care cercetătorul trebuie să se bazeze sunt: respectul faţă de participant, consimţământul liber, alegerea corectă şi inteligentă a participanţilor şi confidenţialitatea datelor adunate.
Cuvinte cheie:
etica în cercetare, liberul consimţământ, confidenţialitatea datelor.

Introducere
Întrebările etice reprezintă subiectul discuţiilor şi dezbaterilor interdisciplinare. Există multe definiţii pentru cuvântul „etică”. Poate că cea mai succintă definiţie provine de la Homan (1991) (J. L. Schneider, 2006, p. 3), care susţine că eticile reprezintă „ştiinţa moralităţii”. Neculau (2004), oferă propria definiţie: etica în cercetare reprezintă un ansamblu de principii şi reguli care ghidează munca ştiinţifică, atât cu referire la calitatea acesteia, cât şi la tratamentul subiecţilor (A. Neculau, 2004, p. 67).
În cea ce privesc dimensiunile eticii, trei principale categorii de etici sunt în mod obişnuit distinse: metaetici, etici procedurale şi etici relaţionale. În mod tradiţional, metaeticile au legatură cu analiza sau logica conceptelor morale (Nino, 1991). Ele implică: explorarea sensului, funcţiei, naturii şi justificarea judecăţilor normative (Jorgensen, 1971). Eticile procedurale ne furnizează cadrul de norme morale care ghidează sau indică ce anume cineva ar fi bine să facă sau nu, în situaţii particulare. Eticile relaţionale recunosc şi valorifică respectul reciproc, demnitatea, şi legătura între participant şi cercetător, şi între acesta din urmă şi  comunitatea în care trăiesc şi muncesc (M. Israel; I. Hay, 2006, p. 4).
În domeniul ştiinţelor sociale, în 1970, o serie de studii ale căror aspecte etice erau puse sub semnul întrebării, au ieşit la iveală:  studiul lui Milgram (1971) asupra problematicii obedienţei; şi experimentul montat de Hanley, Banks şi Zimbardo (1973) asupra mediului din închisori. Astfel, documentele care ghidează etica cercetării ştiinţifice, din care derivă standardele şi normele de cercetare bazate pe consideraţii morale, sunt incluse în  Raportul Belmond (adoptat de Comisia Naţională pentru protecţia subiecţilor în cercetările biomedicale şi cele asupra comportamentului, 1979), Declaraţia de la Helsinky (adoptată de Asociaţia Mondială a Medicilor, 1964), şi Codul Nuremberg 1947 (Institutul Naţional de Sănătate). În conformitate cu aceste ghiduri, standardele au fost dezvoltate pentru a satisface idealuri etice, morale şi legale (J. Giordano; M. O’Reilly; H. Taylor, N. Dogra, 2007, p. 268).
În ceea ce priveşte cercetarea socioumană românească, potrivit lui Chelcea (2007), aceasta trebuie să îşi fixeze drept cadru axiologic Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, elaborată pe baza Declaraţiei universale a drepturilor omului şi intrată în vigoare la 3 septembrie 1953 (S. Chelcea, 2007, p. 62).  
Pentru a construi un cod de etică - adică un ansamblu de percepte, exigenţe, deopotrivă doruri întru idealul „vieţii bune”, o serie de „datorii” concepute în deschisul areteic, al „virtuţii”- în cel mai plenar înţeles, ca expresie a funcţiei noastre specifice şi a capacităţii noastre de a o activa (C. Cozma, 2008) - este necesară identificarea valorilor şi a principiilor de acţiune care vor ghida munca cercetătorului. Valorile pe care cercetătorul trebuie să se bazeze sunt: respectul faţă de participant, consimţământul liber, alegerea corectă şi inteligentă a participanţilor şi confidenţialitatea datelor adunate. Este clar că responsabilitatea etică va fi esenţială în toate etapele cercetării de la designul studiului (un design sărac nu va aduce suficiente rezultate) incluzând care subiecţi sunt recrutaţi şi cum vor fi trataţi în timpul desfăşurării acestor proceduri, la consecinţele participării lor asupra propriei personalităţi.
Alegerea eşantionului şi obţinerea consimţământului participanţilor
Potrivit majorităţii autorităţilor în domeniu, “liberul consimţământ” include patru componente analitice: declaraţia, înţelegerea, voluntariatul şi competenţa. Declaraţiile de la Nuremburg şi Helsinki au plănuit principiile inviolabile consensului, cu aserţiunea că participanţii la cercetare au dreptul de a fi informaţi asupra naturii şi scopurilor cercetării şi automat dreptul de a alege dacă participă sau nu. Autonomia participanţilor la cercetare se referă tocmai la percepţia participantului asupra naturii voluntare a participării sale în cercetare. A obţine consimţământul participanţilor este dificil dacă aceştia nu ştiu asupra ce îşi dau acordul şi unde începe şi se sfârşeşte participarea lor. Argumentez că acest consens trebuie renegociat pe parcursul desfăşurării cercetării. În acest sens, se vor aduce la cunoştinţa participantului scopurile cercetării şi se va sublinia faptul că au dreptul ca în orice moment, să renunţe la participare. Terminologia exactă este prea des abandonată în discuţiile asupra eticii. Din păcate, aceasta duce la confuzii asupra ceea ce deja reprezintă un complex set de întrebări morale. Vom folosi termenul de participant la cercetare în locul celui de subiect atunci când persoanele selectate sunt active în luarea deciziei de a participa la cercetare.
Participanţii vulnerabili (copii)
Copiii sunt cei mai vulnerabili participanţi care au nevoie de protecţie în faţa riscurilor cercetării (E. Kodish, 2005, p. 3, 8, 9, 13-15). Cercetarea cu copii ridică, în general mai multe întrebări: Cine decide să participe copilul şi cine primeşte recompense?, Ce sistem ar trebui instituit pentru a ne asigura că stimularea materială a participanţilor este justă şi echitabilă şi copiii nu vor fi exploataţi de părinţi, cercetători? Ce mesaj transmitem copiilor plătindu-i să ia parte la cercetări? Obţinerea consimţământului furnizează un fundament moral pentru organizarea, conducerea cercetării cu adulţi competenţi, simbolizând un parteneriat între cercetător şi participant în efortul de a cerceta. În fapt, documentul invocă imaginea unui contract legal stabilit între două părţi, având în încheiere semnăturile participanţilor şi ale cercetătorului. Deoarece copiii nu pot fi posibili parteneri voluntari (sau să semneze acest document), permisiunea parentală ia adesea locul consensului declarat al copilului. Diferenţa etică între consensul dat al unui adult competent şi permisiunea părinţilor este semnificativă. Deciziile pe care adulţii le iau în propriul interes pot fi robuste moral, dar deciziile pe care părinţii le iau pentru copiii lor nu vor avea aceeaşi autenticitate. Atunci când nu există riscuri pentru participanţi (riscul minimal fiind definit cu următorul sens: „probabilitatea şi magnitudinea răului produs sau al disconfortului anticipate în cercetare nu sunt mai mari decât cele apărute în viaţa cotidiană sau în timpul desfăşurării testelor de examinare fizică sau psihologică periodică” (E. Kodish, 2005, p. 13-15) se va cere aprobarea copilului, definită în general ca “acordul acestuia de a participa la cercetare”, aplicat de obicei copiilor normal dezvoltaţi între 8 şi 14 ani - capacitatea de a-şi da acordul presupunând că elevul are un grad rezonabil de înţelegere a ceea ce se aşteaptă de la el în cercetare şi cunoaşte posibilitatea de a refuza participarea.
Confidenţialitatea (A. L. Nolen; J. Vander Putten, 2007, p. 401-407) este o altă aplicaţie a principiului respectului faţă de persoană, în mod comun înţeleasă ca asigurarea securităţii datelor care pot conduce la identificarea participanţilor. Această problemă etică poate apărea în mai mult momente ale cercetării: de la aplicarea probelor, colectarea datelor, interpretarea acestora, păstrarea şi diseminarea lor. Vom argumenta că participanţii la cercetare au dreptul de a expecta că datele obţinute prin participarea lor la cercetare vor fi tratate cu confidenţialitate, că nu va exista nici o cale de dezvăluire a identităţii acestora şi dacă acest fapt nu va putea fi garantat, atunci aceştia vor fi informaţi în prealabil.
Concluzie
Recunoaşterea importanţei aspectelor etice în cercetare are implicaţii asupra felului în care cercetarea este organizată şi derulată. În calitate de cercetător este important să poţi rezista discuţiilor legate de capcanele etice apărute şi despre teama că acestea ar putea afecta rezultatele; ignorând problemele etice este ca şi cum ai produce distorsii ale datelor mai degrabă decât a le clarifica.

Bibliografie:
• Chelecea, Septimiu. [2007]. Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Economică.Cozma, Carmen. [2008]. În deschisul filosofării morale româneşti. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
• Giordano, James; O’Reilly Michelle; Taylor Helen; Dogra Nisha. [2007]. Confidentiality and Autonomy: The Challenge(s) of Offering Research Participants a Choice of Disclosing Their Identity. Qualitative Health Research. vol. 17. nr. 2. Sage Publications.
• Israel, Mark; Hay, Iain. [2006]. Research Ethics for Social Scientists: Between Ethical Conduct and Regulatory Compliance.  Sage Publications.
• Kodish, Eric. [2007]. Ethics and Research with Children: A Case-based Approach, Oxford University Press US.
• Mucchielli, Alex. coord. [2002]. Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, Iaşi: Polirom.
• Neculau, Adrian. coord. [2004]. Manual de psihologie socială, Iaşi: Polirom.
• Nolen, Amanda; Vander Putten Jim. [2007]. Action Research in Education: Addressing Gaps in Ethical Principles and Practices. Educational Researcher. vol. 36. nr. 7. Sage Publications.
• Schneider, Jacqueline. [2006]. Professional Codes of Ethics- Their Role and Implications for International Research. Journal of Contemporary Criminal Justice. vol. 22. nr. 2. Sage Publications. mai 2006.

Citare:
Lamping. Monica (2008). (03.dec.). Aspecte etice în cercetarea socioumană -principiul respectului faţă de participant, apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info

 

Warning: Parameter 1 to modMainMenuHelper::buildXML() expected to be a reference, value given in /home3/rcsedui/public_html/libraries/joomla/cache/handler/callback.php on line 99
U. V. T. Timisoara    D.P.P.D. Timisoara 

Cele mai citite articole:


Warning: Creating default object from empty value in /home3/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home3/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home3/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home3/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home3/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
«  February 2024  »
MTWTFSS
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
26272829