Revista de Cercetare în Ştiinţe ale Educaţiei

...promovand cercetarea in educaţie, propovăm o educaţie de calitate!

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Formarea stilului profesional al viitorului pedagog din perspectiva noilor educaţii

Lect. univ. dr. Ilie VALI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,
Universitatea din Craiova

15 iunie 2007

Rezumat:
Conceptul de stil educaţional s-a impus relativ recent în literatura pedagogică, semnificaţiile sale teoretice şi aplicative configurându-se în aria cercetărilor interesate în special de comportamentul didactic al profesorului, relaţiile profesor-elev/student şi formarea/perfecţionarea profesorilor. Pentru că stilul profesional se formează în timp, ne-am propus în cercetarea noastră să punem bazele formării unui stil profesional democratic, comunicativ deschis, echilibrat socio-afectiv.
Termeni cheie: stil educaţional, noile educaţii, curriculum, relaţii educaţionale, model pedagogic, valoare educaţională.

Summary:
The educational style concept was imposed relatively recent within the pedagogical literature, its theoretical and applicable significances being configured within the area of the research especially interested in the didactic behavior of the teacher, the teacher-pupil/student relations and training/improving the teachers. Because the professional style is estabilished in time, we have decided in our research to found formation of a democratic professional style, openly communicative, socio-affectively balanced.
Key terms: educational style, new educations, curriculum, educational relations, pedagogical model, educational value.

DESCRIEREA CADRULUI TEORETIC AL TEMEI:

Literatura pedagogică a acordat în ultimul timp un interes deosebit formării viitorilor profesori şi problematicii noilor educaţii, ambele având o deschidere universală. Formarea stilului profesional din perspectiva noilor educaţii articulează competiţia în domeniul învăţământului la nivelul dezvoltării globale. Nu este întîmplător faptul că atunci când s-a recomandat introducerea noilor educaţii în învăţămînt, s-a pus şi problema regândirii formării formatorilor, sub anumite aspecte.
Domeniul formării viitorilor profesori este marcat însă de numeroase contradicţii şi disfuncţionalităţi:
• nerecunoaşterea necesităţii abordării şi soluţionării unor probleme cu care se confruntă astăzi şcoala şi manifestarea dezinteresului faţă de formarea unui stil profesional adecvat la studenţi, în procesul instruirii şi educării acestora;
• tendinţa de accentuare a pragmatismului în educaţie şi acceptarea necritică a ideilor postmodernismului cu privire la predare şi rolurile profesorului;
• dezechilibrul existent între teorie şi practică în formarea profesorilor;
• abordarea de cunoştinţe şi discipline noi pe fondul păstrării unor accente stilistice care nu sunt în măsură să producă schimbările dorite.
Însoţite adesea de atitudinea necorespunzătoare pe care o manifestă studenţii/profesorii în raport cu propria formare/perfecţionare, disfuncţionalităţile întâlnite trag un semnal de alarmă şi obligă la o analiză mai atentă a pârghiilor prin care se poate realiza schimbarea dorită. Situaţia prezentată implică o schimbare de viziune şi de stil profesional.
Pe plan mondial, formarea personalului didactic a fost abordată din mai multe perspective: perspectiva funcţionalistă, axată pe constatări şi exigenţe legate de schimbările de funcţii ale educatorului în societate (G. Brown, G. Dickson, R. Saxe), perspectiva tehnologică a formării (M. Linard, I. Prax), perspectiva bazată pe legătura dintre cercetare şi formare (G. de Landsheere, G. Mialaret), perspectiva centrată pe noţiunea de situaţie de instruire, pe „punerea în situaţie” (G. Ferry).
Vorbind despre ştiinţa educaţiei ca despre o ştiinţă a modelelor, C. Bîrzea a dezvoltat o taxonomie a modelelor pedagogice. I.T. Radu, A. Neculau, R.M. Niculescu, I. Maciuc au subliniat, într-o serie de studii şi cercetări, importanţa formării iniţiale şi continue a profesorilor. Din aria specifică formării formatorilor, ne-a interesat în mod deosebit stilul profesional, despre care am întâlnit referiri la autori străini (D. Ausubel, F. Robinson, B.O. Smith, E. Geissler) şi români (C. Narly, I.T. Radu, D. Potolea).
În vederea formării unui stil profesional din perspectiva noilor educaţii, ne-am oprit atenţia şi asupra problematicii noilor educaţii, despre care am găsit referiri în studiile unor autori cunoscuţi (G. Văideanu, C. Cucoş, L. Antonesei).
De aici rezultă problema pe care ne-am propus să o soluţionăm în cercetarea noastră: care sunt modalităţile de intervenţie asupra formării stilului profesional al studentului pedagog (pe fondul creşterii importanţei problematicii noilor educaţii), modalităţi care să ducă la rezolvarea contradicţiilor semnalate în teoria şi practica pedagogică?
Cadrul teoretic al studiului cuprinde fundamentele pedagogice ale formării stilului profesional al studentului pedagog din perspectia noilor educaţii şi abordarea stilului în contextul cercetărilor şi experienţei pedagogice.
Fundamentele pedagogice ale formării stilului profesional al studentului pedagog din perspectia noilor educaţii reflectă personalitatea profesorului în contextul democratizării învăţământului, analiza noilor educaţii din perspectivă curriculară şi delimitările conceptuale legate de problematica noilor educaţii şi a stilului profesional.
Referitor la personalitatea profesorului în contextul democratizării învăţământului, am subliniat faptul că democratizarea presupune o schimbare de optică în ceea ce priveşte formarea profesorilor. Nu putem concepe modelul profesorului în afara unei conştiinţe axiologice; acesta trebuie să fie un autentic purtător, transmiţător şi creator de valori. În legătură cu abordarea noilor educaţii din perspectivă curriculară, esenţială este evoluţia conceptului de curriculum şi identificarea planurilor de analiză ale acestuia şi a tipurilor de curriculum.
În investigarea formării stilului profesional din perspectiva cercetărilor şi experienţei pedagogice, util este modelul personalităţii profesorului, esenţiale sunt problemele actuale ale curriculumului, precum şi relaţiile educaţionale, văzute ca mijloace de formare a stilului profesional. Suntem de părere că eficienţa formării stilului profesional depinde de substanţa concepţiei pe care se fundamentează pregătirea studenţilor pedagogi. Stilul profesional se defineşte pe drumul decantării axiologice; de aceea, interesează în mod deosebit elaborarea unui model care să se raporteze la valorile noilor educaţii.
Analizând relaţiile de comunicare, am pus accent pe paradigmele şi experienţele legate de comunicarea verbală, paraverbală şi nonverbală. Raportat la relaţiile de conducere, am subliniat raportul dintre libertate şi autoritate, precum şi principalele stiluri manageriale. În relaţiile socioafective este necesar ca profesorul să manifeste empatie (de aceea, am considerat că în formarea stilului profesional al studentului pedagog logica afectivităţii are un rol deosebit).

SCOPUL STUDIULUI:
Scopul cerectării vizează formarea unui stil în măsură să integreze eficient noile educaţii şi să dezvolte competenţele cerute de noile educaţii.

OBIECTIVELE STUDIULUI:
O1: Analiza problematicii stilului educaţonal şi a noilor educaţii în teoria şi practica pedagogică;
O2: Precizarea modalităţilor de abordare a noilor educaţii din perspectivă curriculară;
O3: Realizarea unei analize comparative a modelelor de profesor şi a celor de formare profesională şi raportarea lor la cerinţele noilor educaţii, ca premisă şi context de formare a stilului profesional;
O4: Identificarea aspectelor didactice necesare proiectării, implementării şi evaluării Modelului tehnologic de formare a stilului profesional al studentului pedagog din perspectiva noilor educaţii;
O5: Elaborarea recomandărilor ştiinţifico-practice în vederea creşterii eficienţei în formarea stilului profesional al studentului pedagog din perspectiva noilor educaţii.

IPOTEZE ŞI VARIABILE:
Am plecat de la ipoteza conform căreia formarea stilului profesional al studentului pedagog se va realiza pe baza principiului educaţiei prin şi pentru valori dacă:
a) În formarea iniţială a studentului pedagog ne vom raporta mai mult la valorile specifice noilor educaţii;
b) În elaborarea curriculumului psihopedagogic universitar se va ţine cont de noile educaţii;
c) Relaţiile educaţionale vor fi gândite şi realizate în spiritul valorilor corespunzătoare noilor educaţii.
În funcţie de ipotezele particulare formulate, am introdus ca variabilă independentă Modelul tehnologic de formare a stilului profesional al studentului pedagog din perspectiva noilor educaţii. Acesta are ca punct de plecare modelul personalităţii profesorului (model care se raportează la valorile noilor educaţii şi urmăreşte investigarea stilului pedagogic pe baza curriculumului proiectat pe baza noilor educaţii) şi conturează stilul profesional al studentului-viitor profesor în cadrul relaţiilor educaţionale.

BAZA EXPERIMENTALĂ:
Baza experimentală a antrenat un eşantion de 105 studenţi (anul II şi anul III) ai Universităţii din Craiova de la şapte facultăţi (matematică, fizică, chimie, geografie, EFS, litere, teologie). Cercetările (1999-2004) s-au desfăşurat în cadrul cursului şi seminarului de pedagogie şi management educaţional, în cadrul activităţii din Laboratorul de cercetare transdisciplinară a noilor educaţii şi la lecţiile de practică pedagogică.

METODOLOGIA CERCETĂRII:
Pentru realizarea obiectivelor investigaţiei, am apelat la următoarele metode de cercetare cu ajutorul cărora am cules, am prelucrat şi am interpretat datele: analiza documentelor şcolare, chestionarul, observaţia, tabelul şi coeficientul de asociere, experimentul, poligonul de frecvenţă.

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:
Raportându-ne la prima ipoteză particulară a cercetării, în cadrul experimentului de constatare am analizat (cu studenţii) profilul de competenţă al profesorului şi am evidenţiat punctele forte şi slabe (pe baza metodei pe mai multe planuri sau din mai multe unghiuri). Am pus la dispoziţia studenţilor un material scris, referitor la profilul de competenţă al profesorului şi am înregistrat concluziile la care au ajuns aceştia: modelele analizate reprezintă grile, ghiduri ce pot fi restrânse sau dezvoltate, permit îmbunătăţiri şi identifică principalele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini ale profesorului.
În experimentul de formare am implementat modelul tehnologic de formare a stilului profesional al studentului pedagog în acord cu personalitatea acestuia, raportată la valorile promovate de noile educaţii. Acesta corelează obiective, conţinuturi şi strategii de predare-învăţare-evaluare corespunzătoare noilor educaţii.
În experimentul de control am verificat valoarea modelului tehnologic implementat, apelând la calcularea coeficientului de asociere între modelele analizate şi modelul propus. Conform calculelor efectuate, coeficientul de asociere este de 0,8, ceea ce înseamnă că legătura între modelele existente şi modelul propus este una puternică.
Cea de-a doua ipoteză a permis, în cadrul experimentului de constatare, evidenţierea principalelor lacune în curriculumul psihopedagogic universitar şi înregistarea cunoştinţelor şi atitudinilor studenţilor în raport cu problematica noilor educaţii (prin aplicarea unui chestionar).
În experimentul de formare am abordat noile educaţii în cadrul unui Laborator de cercetare transdisciplinar. Modelul tehnologic introdus pune în evidenţă legătura dintre strategia didactică, obiectivele şi conţinutul vehiculat, pe baza unui program concret. Abordând transdisciplinar problema noilor educaţii, studenţii nu au mai acordat importanţă doar uneia/unora dintre valori (ca a experimentul de constatare) ci au înţeles necesitatea unităţii valorilor, aşa cum rezultă din următoarea reprezentare grafică:

Dacă la experimentul de constatare studenţii au afirmat că au o idee vagă despre noile educaţii şi au acordat valorilor profesionale cea mai mare importanţă, în experimentul de control accentul s-a deplasat spre cele corespunzătoare noilor educaţii.
În raport cu cea de-a treia ipoteză particulară, am observat, în experimentul de constatare, anumiţi indicatori relevanţi ai relaţiei de comunicare, de conducere şi socioafective, pe baza cărora am putut repera unele accente stilistice pe care le-am dezvoltat sau reajustat ulterior.
Am lucrat cu două grupe (G1-grupa experimentală şi G2-grupa martor) şi am introdus modelul tehnologic de formare a stilului profesional din perspectiva noilor educaţii în cadrul primei grupe. Însumând punctajele obţinute la pretest, am obţinut totalul fiecărei grupe (G1=1554 puncte şi G2=1477 puncte). Se observă că diferenţa de punctaj între cele două grupe nu este semnificativă, fapt pentru care am considerat cele două grupe ca fiind echivalente. Prin urmare, dacă diferenţa între punctajul obţinut de G1 la posttest va fi mai mare, atunci acest lucru se datorează variabilei introduse.
În experimentul de formare am introdus modelul tehnologic de formare a stilului profesional al studentului pedagog la G1 (grupa experimentală), corelând strategia didactică cu obiectivele şi conţinuturile corespunzătoare noilor educaţii, în cadrul unui program concret. În experimentul de control am comparat punctajele obţinute de studenţii grupei G1, după introducerea variabilei independente, cu punctajele obţinute de studenţii grupei G2. La posttest, grupa experimentală a obţinut 2142 pucte, iar grupa martor numai 1701 puncte, ceea ce demonstrează că modelul implementat şi-a atins scopul propus, iar ipoteza înaintată să fie confirată.
Pentru a putea reprezenta grafic, am calculat frecvenţele relative la ambele grupe, ceea ce ne-a oferit posibilitatea să evaluăm modelul propus prin analiza comparativă a celor două poligoane de frecvenţă:

În vederea formării unui stil profesional din perspectiva noilor educaţii, importante sunt relaţiile stabilite între profesor şi studenţii practicanţi, precum şi între aceştia din urmă şi elevi.

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI SUGESTII:
Pentru că stilul profesional se formează în timp, ne-am propus în cercetarea noastră să punem bazele formării unui stil profesional deschis, democratic, echilibrat, responsabil. Urmărind formarea stilului profesional al studentului pedagog din perspectiva noilor educaţii, ne-am raportat la profilul de competenţă al profesorului. Prin comparaţie cu unele modele existente în teoria pedagogică (pertinente, însă deschise îmbunătăţirilor), am adus în atenţie valorile specifice noilor educaţii (democraţie, egalitate de şanse, grija pentru mediu etc.), ca puncte de reper în conturarea unui profil de competenţă. Am considerat necesar să plecăm de la acest obiectiv pentru că stilul pedagogic este definitoriu pentru profesor şi se formează numai în acord cu personalitatea acestuia.
O altă etapă în raţionamentul nostru a constituit-o oferirea în cadrul curriculumului a unor experienţe de învăţare care să aibă noile educaţii drept premisă şi context de formare a stilului profesional. Unul din argumentele care justifică necesitatea şi posibilitatea de intervenţie în acest sens se referă la starea naturală a curriculumului care exprimă procesualitatea şi dinamica sa continue, capacitatea de a se regenera mereu. Această transformare este de durată şi atinge mentalităţile şi stilurile didactice, văzute ca axe ale unei schimbări profunde.
În fine, pentru că există atâtea stiluri educaţionale câţi profesori sunt şi pentru că valabilitatea unui stil depinde de mai mulţi factori, ne-am oprit atenţia asupra a trei dimensiuni stilistice pe care le-am urmărit în cadrul relaţiilor educaţionale, din perspectiva valorilor specifice noilor educaţii.
Investigaţia realizată a confirmat ipoteza generală, a realizat obiectivele preconizate şi s-a soldat cu unele recomandări ştiinţifico-practice:
• Modelul propus de noi accentuează mai mult competenţele profesorului în raport cu valorile noilor educaţii şi acordă o atenţie deosebită competenţelor socio-educaţionale, în condiţiile redimensionării rolului social al educaţiei şi stabilirii unor legături multifuncţionale ale şcolii cu mediul comunitar şi social.
• Opţiunea pentru Laboratorul de abordare transdisciplinară a noilor educaţii ar putea rezolva lipsa de coerenţă dintre curriculumul existent şi curriculumul centrat pe valorile noilor educaţii.
• Formarea unui comportament adecvat, punerea bazelor, conturarea stilului profesional al studentului pedagog contribuie substanţial la pregătirea pentru exercitarea profesiei pe baza educaţiei prin şi pentru valori. Stilul profesional devine astfel un operator pe care noi l-am considerat agentul, mijlocul principal folosit de studenţii practicanţi pentru a induce la elevi anumite schimbări.
• Eficienţa unui stil depinde de mai multe variabile (disciplina predată, temperamentul profesorului, vârsta celor educaţi etc). Considerăm că în formarea unui stil profesional eficient importante sunt relaţiile stabilite între profesor şi studenţi. Am abordat aceste relaţii din perspectiva valorilor noilor educaţii, experimentul de formare demonstrând că relaţiile de comunicare, de conducere şi socio-afective câştigă în calitate dacă ne raportăm la valorile autentice, parte din ele regăsindu-se în perimetrul noilor educaţii.
Deoarece profesorul este cel care mediază şi personalizează fiecare variabilă a procesului de învăţământ, studenţii care se pregătesc pentru profesiunea didactică au datoria de a fi la curent cu valorile care se impun a fi promovate în societate, iar cercetarea noastră a încercat să îi ajute să le cunoască şi să le insereze în profilul de competenţă, pentru a-şi forma un stil profesional corespunzător exigenţelor lumii contemporane.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
1. Antonesei L. (2002). O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
2. Artip A., Papuc L. (1996). Noile educaţii. Imperative ale lumii contemporane. Chişinău: FEP “Tipografia Centrală”.
3. Ausubel D., Robinson F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică. Bucureşti: EDP.
4. Bîrzea C. (1995). Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: EDP.
5. Cerghit I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii. Bucureşti: Editura Aramis.
6. Cucoş C. (2000). Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale. Iaşi: Editura Polirom.
7. Hartman H.J., Glasgow N.A. (2002). Tips for the Science Teacher. Research-Based Strategies to Help Students Learn. California: Corwin Press.
8. Maciuc I. (1998). Formarea profesorilor. Modele alternative şi programe modulare. Bucureşti: EDP.
9. Mândâcanu V. (2001). Etica pedagogică. Chişinău: Editura Lyceum.
10. Niculescu R.M. (2000). Formarea formatorilor. Bucureşti: Editura All.
11. Potolea D. (1987). Stilurile pedagogice; dimensiuni structurale şi incidenţe în procesele de învăţare la elevi // Revista de pedagogie, nr. 12, Bucureşti.
12. Potolea D. (1989). De la stiluri la strategii şi performanţe // Structuri, stiluri şi performanţe în învăţământ (coord. I. Jimga şi L. Vlăsceanu). Bucureşti: Editura Academiei.
13. Radu I.T. (1986). Stilul pedagogic al profesorului şi creşterea eficienţei activităţii didactice // Revista de pedagogie, nr. 10, Bucureşti.

Citare:
Vali, Ilie (2007). (15. iunie.). Formarea stilului profesional al viitorului pedagog din perspectiva noilor educaţii, apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info

 

Warning: Parameter 1 to modMainMenuHelper::buildXML() expected to be a reference, value given in /home/rcsedui/public_html/libraries/joomla/cache/handler/callback.php on line 99
U. V. T. Timisoara    D.P.P.D. Timisoara 

Cele mai citite articole:


Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
«  December 2017  »
MTWTFSS
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031