Revista de Cercetare în Ştiinţe ale Educaţiei

...promovand cercetarea in educaţie, propovăm o educaţie de calitate!

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

pastarchivesFormarea aptitudinilor și competențelor civice, interpersonale, interculturale și sociale prin studiul limbilor străine
aplicații la studiul limbii franceze –


                                                                                                                                                                            Asist.univ. dr. Cosmina Lungoci
                                                                                                                                                                        Universitatea de Vest din Timișoara
                                                                                                                                         Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic


Abstract: Competenţa de comunicare, scopul final al însuşirii unei limbi străine, presupune nu numai formarea unei competenţe strict lingvistice, ci, printre altele, şi formarea unor competenţe civice, interculturale, interpersonale şi sociale. Acestea asigură folosirea limbii ţintă la parametri cât mai apropiaţi de cei ai vorbitorilor nativi, în situaţii de comunicare cât mai apropiate de cele autentice. În articolul nostru ne propunem să evidenţiem importanţa formării acestor competenţe prin studiul limbii franceze, oferind, totodată, câteva sugestii de activităţi care ar putea contribui la formarea şi dezvoltarea lor.
Cuvinte cheie: competenţe civice, cultură comportamentală, registre de limbă, text autentic.


Résumé : La compétence de communication, le but final de l’acquisition d’une langue étrangère, suppose non seulement la formation d’une compétence strictement linguistique, mais, entre autres compétences, celles civiques, interculturelles, interpersonnelles et sociales, qui assurent l’utilisation de la langue cible dans des situations de communication très proches de celles authentiques. Dans notre article, nous nous proposons de mettre en évidence l’importance de la formation de ces compétences par les activités proposées en classe de français langue étrangère. Nous offrons auusi quelques suggéstions méthodologiques qui pourraient contribuer à la formation et au développement de celles-ci.
Mots-clés : compétences civiques, culture comportamentale, registres de langue, texte authentique.


Programele școlare românești, valorificând Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), conturează, pentru absolvenții învățământului obligatoriu, "un profil de formare european" structurat pe opt domenii de competențe-cheie printre care se numără și competența de comunicare în limbi străine, respectiv o serie de competențe sociale și civice. Structurarea acestor competențe-cheie vizează unele aspecte inter- și transdisciplinare, fapt ce are drept consecință coexistența în cadrul programelor școlare pentru studiul limbilor străine a aptitudinilor și competențelor lingvistice, respectiv a celor de învățare pe de o parte, pe de altă parte a aptitudinilor și competențelor civice, interpersonale, interculturale, sociale (de exemplu, capacitatea de a comunica constructiv în situații sociale diferite, a tolera alte puncte de vedere, a conștientiza responsabilitatea individuală și colectivă; capacitatea de a conștientiza și înțelege identitatea culturală națională în interacțiune cu identitatea culturală a Europei și a restului lumii; capacitatea de a observa și înțelege puncte de vedere care țin de contexte culturale diferite) și de exprimare culturală (de exemplu, capacitatea de a aprecia și a te bucura de arta diferitelor culturi). (Cf. Programa școlară la Limba franceză, Clasele a V-a – aVIII-a, Limba modernă 1, București, 2009)
La nivelul programelor școlare de limba franceză identificăm următoarele valori și atitudini care vizează competențele civice, interpersonale, interculturale, sociale și de exprimare culturală:
- Manifestarea curiozității și interesului față de locuri (simboluri culturale), tradiții (mâncăruri specifice), obiceiuri specifice spațiului de cultură și civilizație francofon;
- Interes pentru descoperirea unor aspecte caracteristice ale vieții cotidiene din spatiul francofon;
- Manifestarea interesului pentru elementele de cultură și civilizație descoperite prin studiul limbii franceze, sesizând asemănări/deosebiri față de propria cultură;
- Viața personală (stil de viață, activități în timpul liber);
-  Pregătirea tinerilor pentru viața activă (civism, proiecte de dezvoltare personală și de inserție socială) (Cf. Programa școlară la Limba franceză, Clasele a V-a – aVIII-a, Limba modernă 1, București, 2009, Programa școlară la Limba franceză – clasa a XII-a, filierele teoretică și vocațională, București, 2006).

În articolul nostru ne propunem să evidențiem importanța dezvoltării, prin intermediul studiului limbii franceze, a acestor  din urmă două categorii de competențe, propunând, totodată, o serie de sugestii metodologice în vederea valorizării acestora.
Comunicarea într-o limbă străină apelează și la o serie de abilități de înțelegere interculturală, respectiv de expresie culturală. În vederea dezvoltării acestora, perspectiva comunicativistă asupra predării/învățării limbii franceze introduce la nivel de conținuturi ale învățării cultura comportamentală (la culture partagée ou comportamentale) (Cf. J.-P. Robert, 2008, p. 58), care vine să se alăture culturii enciclopedice (la culture cultivée ou encyclopédique) existente deja la nivel curricular. În literatura de specialitate s-a pus adeseori problema posibilității și necesității separării predării limbilor străine de cea a culturilor pe care acestea le vehiculeaza. Legătura strânsă dintre sistemul lingvistic și cultură nu a permis însă separarea acestora. Galisson făcea, în acest context, observația următoare: ceea ce le lipsește, în primul rând, străinilor dornici să comunice sunt, nu doar elementele lingvistice, ci cultura comportamentală a nativilor; această cultură care se regăsește în atitudinile lor, în comportamentele lor, în reprezentările lor și în obiceiurile pe care aceștia le au. (Cf. R. Galisson, 1991, 116)
Cultura comportamentală înglobează o serie de norme și reguli esențiale de care trebuie să ținem cont în schimburile lingvistice, comportamentele lingvistice (maniera în care mănâncă, se salută francezii ș.a.) în dimensiunea lor interacțională și socială (de exemplu: a ști cum/când sa iei cuvântul sau să te inserezi într-o conversație, a ști cum să răspunzi în scris sau oral, față în față ori la telefon unei invitații, cu un anumit prilej, a folosi registre lingvistice adecvate în funcție de situația de comunicare etc.).  Pe lângă acestea, din cultura comportamentală fac parte o serie de elemente lexico-gramaticale cu valoare culturală, așa-numitele mots à charge culturelle partagée (mots à CCP), a căror cunoaștere și folosire adecvată asigură o comunicare corespunzătoare în limba franceză.
 

Elementele lexico-gramaticale cu valoare culturală (les mots à charge culturelle partagée - mots à CCP)
Predarea/învățarea unei limbi străine nu presupune doar însușirea codului lingvistic în vederea comunicării în limba țintă. Prin istoria, prin etimologia lor, cuvintele, structurile lexicale și expresiile vehiculează un trecut, o istorie, o civilizație.  (Cf. C. Tagliante, 2006, p. 165) Legătura profundă existentă între sistemul lingvistic și cultura unei limbi, despre care aminteam anterior, este argumentată și prin crearea unui neologism, lexicultură (lexiculture), definit de către creatorul său, Robert Galisson, drept cultura vehiculată de cuvintele cu valoare, încărcătură culturală (les mots mots à charge culturelle partagée (mots à CCP). (Cf. R. Galisson în P. Bertocchini, E. Costanzo, 2008, p. 180) Există trei categorii de astfel de cuvinte, definite de către Galisson:
1. Cuvinte care vehiculează prejudecăți, în cadrul unor locuțiuni figurate: être doux comme un agneau, têtu comme une mule, sale comme un cochon;
2. Semnificații culturale rezultate din asocierea implicită a unui loc, a unei regiuni cu un produs specific, această asociere fiind adesea întâlnită în media, în publicitate: choucroute de Strasbourg, porcelaine de Limoges, camembert de Normandie etc.;
3. Semnificații culturale comportamentale în contextul tradițiilor evocate de unele cuvinte, expresii: Mardi Gras / crêpes, 1er mai / muguet, 14 juillet / feux d'artifice et bals populaires. (Cf. P. Bertocchini, E. Costanzo, 2008, p.180)
Cunoașterea semnificațiilor acestor cuvinte, expresii, a legăturilor dintre acestea, stabilite în plan cultural, social, interpersonal asigură o înțelegere adecvată a limbii țintă și, în consecință, un comportament lingvistic adecvat din partea locutorului, în situațiile de comunicare la care participă și în care acestea sunt vehiculate. Fiecare cultură are propriile reprezentări vehiculate prin intermediul limbii și este aproape imposibil să regăsim exact aceleași reprezentări de la o cultură la alta. (C. Cavalla, E. Crozier, D. Dumarest, C. Richou, 2009, p. 29). De exemplu, este imposibil pentru un locutor să înțeleagă semnificația următoarei fraze, dacă nu decodează sensul cultural implicit al acesteia: "Mon mari est un ours, laisson-le et partons ensemble au cinéma!" (Soțul meu este un urs, să-l lăsăm și să mergem împreună la cinema). Întrebări precum "De ce să-l lăsăm singur?"; "Bărbații francezi seamănă cu urșii?"; "Se comportă neadecvat la cinema?"; "Ronțăie cu toții popcorn?"; "Mormăie pe scaune?" etc. pot apărea în mintea unui străin care ar citi această propoziție, presupunând că toate unitățile lexicale ale acesteia sunt cunoscute, mai puțin semnificația culturală implicită. Pentru explicitarea minimală a acesteia, vom spune că locul contează puțin în contextul de mai sus, cinema sau un alt loc public, ursul având reputația unei ființe puțin sociabile, în cultura franceză. (C. Cavalla, E. Crozier, D. Dumarest, C. Richou, 2009, p. 30).
Un exemplu similar ar putea fi reprezentat de fraza următoare, rostită de un francez, unui compatriot al său, în contextul în care 1 aprilie ar cădea într-o vineri: "Aujourd'hui, c'est vraiment le jour du poisson" (Astăzi este cu adevărat ziua peștelui). Fiind vorba de o afirmație a unui nativ către un alt nativ, receptorul își va da seama că se face referire la:
- Poisson d'avril (semnificația comportamentală legată de ziua de 1 aprilie);
- și la peștele pe care francezii obișnuiesc să-l servească de obicei vinerea, postind, la catolici peștele fiind aliment de post. Așadar, cuvântul pește are semnificații culturale implicite. (R. Galisson, 1991, p. 119)
Exploatarea didactică a acestor cuvinte, expresii este recomandată în cadrul lecțiilor de limbi străine, în vederea familiarizării elevilor cu semnificațiile culturale implicite pe care acestea le vehiculează. De asemenea, se poate propune și o abordare contrastivă, în contextul tradițiilor evocate de unele dintre aceste cuvinte sau expresii. Oferim spre exemplificare, valorificarea didactică a semnificațiilor culturale, sociale și interculturale legate de ziua de 1 mai.


Activitate introductivă: se propune elevilor un  text care să-i familiarizeze pe elevi cu semnificaţiile zilei de 1 mai în cultura francofonă.

FÊTE DU MUGUET / FÊTE DU TRAVAIL 1er mai

Une vieille coutume veut qu`au 1er mai, on plante un jeune arbre décoré de rubans, de fleurs, de fruits, de gâteaux, devant la porte de quelqu`un qu`on aime d`amour ou d`amitié. Aujourd`hui, on est pressé et économe: on offre un brin de muguet á la place d`un arbre! Mais on dit que le muguet porte bonheur. En 1886, des ouvriers américains décidèrent qu`à partir du 1er mai, ils ne travailleraient plus que 8 heures par jour. Ce fut très dur á obtenir. Depuis, on fête cette bonne idée, qui en a donné d`autres, bien meilleures, en ne travaillant pas le 1er mai: c`est la fête des travailleurs. (A.  Rosenstiehl, 1984, p. 25)

Activităţi de exploatare a textului-suport şi a semnificaţiilor culturale implicte ale zilei de 1 mai
1. Répondez aux questions suivantes:
- Selon une vieille coutume francaise, qu`est-ce qu`on plantait chaque 1er mai devant la porte de quelqu`un qu`on aimait?
- Est-ce que les Français ont gardé de nos jours cette coutume?
- Par quoi a été remplacé aujourd`hui l`arbre traditionnel de 1er mai?
- Quelle autre coutume qui valorise un certain arbre connaissez-vous? Trouvez-vous une liaison entre les deux?
- Qu`est-ce que la fête de 1er mai est devenue aujourd`hui?
- Est-ce que les Roumains célèbrent le 1er mai? Y a-t-il des coutumes spécifiques roumaines á cette occasion? Décrivez-les en quelques mots!
2. Choisis une fête locale ou nationale, religieuse ou non á laquelle tu as assisté. Précise la date et raconte en quelques lignes comment elle se déroule (faits principaux).
3. Aujourd`hui en France on offre un brin de muguet á la place d`un arbre et on dit que le muguet porte bonheur. Dans la tradition roumaine quelle est la plante qui porte bonheur? Explique á un étranger qui ne connaît pas notre coutume sa signification.
4. Trouve une fête internationale qui a des coutumes différentes dans plusieurs cultures et présente, à l′écrit, d`une manière comparative, ces coutumes.
5. Ecris á ton ami qui habite en France comment tu as passé cette année la fête du 1er mai.
6. Jeu de rôles
Tu es un Français qui visite la Roumanie le 1er mai et tu participes á une fête organisée á cette occasion. Raconte á tes amis quelques coutumes de ton pays et souligne les différences et les ressemblances entre les deux cultures.

Registrele de limbă
Reprezentări culturale marcante, semnificative se regăsesc și la nivelul registrelor de limbă, uneori dificil de reperat. Abordarea registrelor de limbă face parte din activitatea de predare/învățare a limbilor străine. Obiectivul abordării acestora nu este neapărat acela de a-i face pe elevi capabili să utilizeze registrele de limbă precum o fac locutorii nativi, ci de a-i face capabili să repereze diferitele registre lingvistice pentru a putea să se raporteze corespunzător la acestea într-o situație de comunicare. De exemplu, nu se recomandă utilizarea registrului familiar într-o conversație cu o persoană pe care nu o cunoaștem; dacă această persoană utilizează un astfel de lexic, înseamnă că intenționează să dezvolte o oarecare complicitate cu interlocutorul său. (C. Cavalla, E. Crozier, D. Dumarest, C. Richou, 2009, p. 30-31).
Oferim spre exemplificare un exercițiu pe care îl putem propune elevilor, valorificând limba franceză standard și franceza familiară.
Exercice de reemploi: Réécrire en français standard le récit suivant qui utilise les expressions au niveau familier.
Charles et moi on était invités dimanche avec les enfants pour un pique-nique. Tous nos amis avaient amené leurs lardons et,  comme vous savez, à cet âge, ils ont une sacrée pêche! On a commencé à discuter, Sylvie a raconté sa visite du président, avec des huiles de Paris et en présence de tout le gratin local. Elle est toujours très impressionnée par les grosses légumes... À ce moment-là, on a entendu une dispute. Sébastien a crié: „Je déteste ce gros plein de soupe!”, son père n’a pas aimé son style et lui a donné une bonne tarte sans réfléchir. Bien sûr, ça n’a pas plu à la mère de Sébastien qui a crié contre ces deux hommes. J’ai essayé de séparer tout le monde, mais dans l’agitation générale, j’ai pris un pain. Puis mon fils a dit à son oncle qu’il avait pris de la brioche. Bien sûr, l’oncle était vexé et il nous a fait toute une tartine sur la manière d’élever correctement ses enfants... Ça n’a pas plu à mon mari qui lui a dit d’arrêter ses salades. Ça devenait infernal ... Finalement, on a réussi à asseoir les enfants devant un navet à la télé et on a enfin pu avoir une conversation normale: les pépins au boulot, l’accident de ce pauvre Marcel qui l’a transformé en légume... (C. Cavalla, E. Crozier, D. Dumarest, C. Richou, 2009, p. 125)
La formarea aptitudinilor şi competenţelor civice, interpersonale, interculturale şi sociale prin studiul limbii franceze poate contribui, într-o foarte mare măsură, valorificarea textului autentic. Abordarea comunicativă, după cum am evidenţiat şi mai sus, pune tot mai mult accent pe relaţia de complementaritatea existentă între predarea limbii străine şi a culturii şi civilizaţiei pe care aceasta le vehiculează, precum şi pe necesitatea punerii în contact a elevilor cu o limbă ţintă cât mai apropiată de cea a vorbitorilor nativi. Acest deziderat poate fi asigurat prin folosirea ca suport pedagogic a documentelor autentice, integrate social şi cultural în civilizaţia franceză. Textele autentice sunt documente elaborate de către francofoni pentru uzul acestora, în scopuri comunicaţionale şi funcţionale, nefiind elaborate pentru a fi utilizate în scopul predării-învăţării francezei ca limbă străină. Acestea fac parte dintr-un vast ansamblu de situaţii de comunicare, sunt mesaje scrise, orale sau vizuale:
- documente din viaţa cotidiană: planul unui oraş, orarul trenurilor, pliante turistice;
- documente de tip administrativ: fişe de înscriere, formulare pentru obţinerea unor servicii bancare etc.;
- documente media scrise, sonore sau televizate: articole, buletine meteorologice, horoscop, publicitate, interviuri, cântece etc.;
- materiale iconografice: fotografii, tablouri, benzi desenate etc. (Cf. S. Cremarenco, 2009, p. 7)
Utilizarea documentelor autentice în lecţiile de limba franceză permite însuşirea şi valorificarea cunoştinţelor din sfera culturală, ajută elevii în constituirea unor repere culturale şi în analiza unor fapte sociale şi de viaţă. Ancorate în realitatea francofonă, acestea contribuie, de asemenea, la conturarea unor reprezentări ale elevilor, legate de modul de viaţă al francezilor, de raporturile sociale în Franţa, de utilizarea francezei autentice în situaţii de comunicare reale. Documentele autentice asigură îndeplinirea unor obiective transversale, nu doar de tip cognitiv, ci şi socio-cultural (dezvoltarea sistematică a referinţelor culturale comportamentale) sau comunicativ (dezvoltarea capacităţii de utilizare a diferitelor forme de discurs). (Cf. S. Cremarenco, 2009, p. 10)
Oferim spre exemplificare un demers didactic de exploatare a unui document autentic, în vederea dezvoltării competenţelor menţionate:
Document sonor: cântecul C′est ça la France, Marc Lavoine
Obiective
Comunicative: dezvoltarea discursului argumentativ;
Lingvistice: identificarea neologismelor şi a cuvintelor cu semnificaţii culturale comportamentale;
Obiective interculturale:
- conștientizarea diversității culturale francofone;
- abordarea contrastivă  a unor elemente culturale românești și francofone;
- argumentarea reprezentărilor culturale ale elevilor în vederea conștientizării filtrelor culturale care influențează percepția asupra altor culturi.
Nivelul publicului: B1-B2
Mijloace didactice: Cântecul C'est ça la France de Marc Lavoine
Textul cântecului
Fișe de lucru
Dicționare
Activități introductive
- Pe grupe de câte 2-3 elevi, li se va cere elevilor să realizeze un tabel în care să noteze pe două coloane ce reprezintă pentru ei Franța, respectiv cum îi văd ei pe francezi. Li se vor oferi câteva sugestii, referințele putând viza, de preferință, gastronomia franceză, cultura Franței, caracteristicile pozitive și negative ale francezilor.
Sintetizându-se răspunsurile elevilor, se va concluziona dacă imaginea elevilor asupra Franței, respectiv asupra francezilor este una pozitivă sau mitificată, stereotipă.
- Grupați câte 2-3, elevilor li se va cere să noteze locurile, monumentele și personalitățile franceze celebre.
Valorificarea cântecului
- Grupați câte 2-3, elevilor li se va cere să noteze, pe parcursul primei audiții a cântecului, cuvintele-cheie. După audiție li se adresează elevilor întrebări pentru verificarea înțelegerii globale a textului, verificându-se dacă ipotezele emise de către aceștia în activitățile precedente corespund sau nu conținutului audiat.
- Clasa de elevi este împărțită în trei grupe, primind sarcini diferențiate:
Prima grupă: Extrageți din textul cântecului elementele pe care le considerați specific franțuzești.
Grupa a doua: Identificați în textul cântecului elementele specifice altor culturi.
Grupa a treia: Identificați în text aspectele legate de istorie și viața politică.
Activitatea se desfășoară în timpul audierii cântecului, având fișele support cu textul acestuia.
Exercițiu de exprimare orală: Care este imaginea Franței pe care dorește autorul să o contureze? Împărtășiți opiniile exprimate de acesta în versurile cântecului? Argumentați!
Exercițiu de exprimare scrisă: Cum sunt percepute în România alte culturi? Ce stereotipuri sunt vehiculate? Argumentați răspunsurile voastre la aceste întrebări! (Cf. S. Cremarenco, 2009, p. 48-49)

Concluzii

Toate competenţele umane contribuie, într-o oarecare măsură, la dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, putând fi considerate drept diferite faţete ale acesteia. Cunoaşterea societăţii şi a culturii comunităţilor care vorbesc limba ţinţă este esenţială pentru a asigura o comunicare cât mai apropiată de cea reală, dintre vorbitorii nativi. După cum am subliniat pe parcursul lucrării noastre, trăsăturile disctinctive caracteristice unei societăţi europene şi cultura sa pot fi abordate în orele de limbi străine, sub diverse aspecte: aspecte ale vieţii cotidiene, condiţiile de viaţă, relaţiile interpersonale, valorile, credinţele şi comportamentele, limbajul nonverbal, comportamente rituale etc. Concluzionând, subliniem încă o dată necesitatea dezvoltării în cadrul lecţiilor de predare a limbilor străine şi a competenţelor civice, interpersonale, interculturale, sociale, datorită faptului că prin intermediul acestora elevii vor fi capabili să stabilească relaţii între cultura lor de origine şi cultura vehiculată de limba străină pe care şi-o însuşesc, să recunoască şi să utilizeze strategii variate care să le permită iniţierea unor contacte adecvate cu persoane aparţinând altor culturi, să fie capabili să privească dincolo de imaginile stereotipe promovate.

Referinte bibliografice:
  1. Bertocchini, P., Costanzo, E. 2008. Manuel de formation pratique pour le professeur de FLE. Paris: CLE International.
  2. Cavalla, C., Croizier, E., Dumarest, D., Richou, C. 2009. Le vocabulaire en classe de langue. Paris: CLE International.
  3. Cremarenco, S. 2009. L’approche du document authentique en classe de FLE. Buzău: Teocora.
  4. Galisson, R. 1991. De la langue à la culture par les mots. Paris: CLE International.
  5. Rosenstiehl, A. 1984. Le livre des fêtes. Ed. Albin Michel Jeunesse.
  6. Robert, J.-P. 2008.  Dictionnaire pratique de didactique du FLE. Paris: Éditions Ophrys.
  7. Tagliante, C. 2006. La classe de langue. Paris: CLE International.
  8. Programa școlară la Limba franceză, Clasele a V-a – aVIII-a, Limba modernă 1. 2009. București.
  9. Programa școlară la Limba franceză – clasa a XII-a, filierele teoretică și vocațională. 2006. București.
  10. Un Cadre européen commun de référence pour les langues: apprendre, enseigner, évaluer. 2000. Strasbourg: Division des Politiques Linguistiques.

Citare:
Lungoci. Cosmina. (2013). (30.aug.). Formarea aptitudinilor și competențelor civice, interpersonale, interculturale și sociale prin studiul limbilor străine. Aplicații la studiul limbii franceze. apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info

 

Warning: Parameter 1 to modMainMenuHelper::buildXML() expected to be a reference, value given in /home/rcsedui/public_html/libraries/joomla/cache/handler/callback.php on line 99
U. V. T. Timisoara    D.P.P.D. Timisoara 

Cele mai citite articole:


Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
«  December 2017  »
MTWTFSS
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031