Revista de Cercetare în Ştiinţe ale Educaţiei

...promovand cercetarea in educaţie, propovăm o educaţie de calitate!

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Stima de sine şi dezirabilitatea socială la adolescenţi

 

Lector univ.dr. Adela Măgăţ Cîndea

Universitatea de Vest din Timişoara

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

 

Abstract:

This study, which involved a sample of 94 students, aims to identify statistically significant differences among adolescents by gender and class from which they come, in the direction of social desirability. The study also considers capturing correlation between self-esteem and social desirability in adolescents. The results confirm the hypotheses of the study.

Keywords: self-esteem, social desirability

Abstract:

Studiul de faţă, în care a fost implicat un eşantion de 94 de elevi, vizează identificarea unor diferenţe semnificative statistic între adolescenţi, în funcţie de gen şi clasa din care aceştia provin, în direcţia dezirabilităţii sociale. Studiul are in vedere şi surprinderea corelaţiei existente între stima de sine şi dezirabilitatea socială la adolescenţi. Rezultatele obţinute confirmă ipotezele studiului. 

Cuvinte cheie: stima de sine, dezirabilitatea socială

I.Cadru teoretic

De-a lungul timpului, în literatura de specialitate, conceptul de dezirabilitate socială a fost definit şi caracterizat în mai multe  feluri. Astfel, pentru prima dată conceptual a fost definit de Crowne şi Marlone în anul 1960. Aceştia  considerau dezirabilitatea socială ca fiindnevoia subiecţilor de a obţine aprobarea prin acordarea de răspunsuri într-o manieră acceptată şi potrivită din punct de vedere cultural”.

 În 1972 Phillips şi Clancy arată dezirabilitatea socială“ se referă la tendinţa oamenilor de a nega trăsăturile sau calităţile indezirabile social şi a admite doar pe cele dezirabile”. DeMaio (1984) sugereză dezirabilitatea socială estetendinţa de a oferi o imagine favorabilă despre sine”.

Paulhus (1991) consideră dezirabilitatea socială estetendinţa de a da răspunsuri în aşa fel încât respondentul arate bine”. Thomas Holtgraves (2004) consideră dezirabilitatea socială se referă la tendinţa de a răspunde itemilor raportaţi la sine într-o manieră în care respondentul mai degrabă arate bine decât răspundă adevărat sau precis.

O definiție asemănătoare  este formulată de Andrew Li (2007) care definește dezirabilitatea  socială ca “tendința de a aproba itemi ca răspuns la presiunile sociale sau normative în locul  furnizării unei raportări veritabile ale sinelui”.

Toţi  aceşti autori consideră dezirabilitatea socială se referă la faptul oamenii vor se prezinte într-o lumină pozitivă, în acord cu normele sociale.

Primele cercetări privind dezirabilitatea socială au ilustrat unidimensionalitatea constructului, urmând ca ulterior nevoia de aprobare socială fie gândită în termenii a două dimensiuni care vizauatribuirea de de caracteristici pozitive dar improbabile şi negarea caracteristicilor negative dar probabile.

 Stima de sine, un alt construct teoretic pe care il abordăm, reprezintă una din dimensiunile fundamentale ale personalităţii şi se referă la raportul pe care il are fiecare cu el însuşi, o judecată despre noi înşine, vitală pentru propriul nostru echilibru psihic.

Fiind considerată „unitatea centrala a experientei noastre la care raportam, în ultima instanta, totul”, stima de sine reprezinta suportul supravietuirii noastre psihice, suport la fel de important ca propria noastra sanatate a individului uman. (Birkenbihl, apud Albu, 2002). 

Dezirabilitatea socială şi relaţia acesteia cu stima de sine a constituit obiectul a numeroase cercetări. Astfel, Robins şi colaboratorii săi (2001) precum şi Mesmer J., Viswesvaran C., Desphande S. şi Joseph J. (2006) susţin existenţa unor corelaţii pozitive  între tendinţa de a răspunde dezirabil şi stima de sine. În acest context se poate preciza ca indivizi cu stima o de sine ridicată pot, în mod intenţionat, să ascundă unele neajunsuri personale şi să asigure o exagerare a virtuţilor, sau pot să răspundă chiar onest dar să aibă o percepţie despre propriiile trăsături de personalitate mult îndepărtată de realitate. 

II.Obiectivele şi ipotezele studiului:

Pornind de la aceste aspecte teoretice ne propunem realizarea unui studiu în cadrul caruia să avem în vedere masurarea nivelului stimei de sine şi a valorii dezirabilităţii sociale la elevi de clasa a VIII-a, respectiv a XIII-a.

Obiectivele studiului nostru vizează:

-       identificarea nivelului stimei de sine la elevii implicaţi în cercetare;

-       identificarea nivelului dezirabilităţii sociale la elevii implicaţi în cercetare;

      -   identificarea posibilei corelaţii între nivelul stimei de sine şi dezirabilitatea socială la elevii din cadrul eşantionului;

     -   ilustrarea diferenţelor existente între nivelul dezirabilităţii socile în functie de apartenenţa la gen şi clasa în care se află elevii. 

Ipoteze

1.      Presupunem existenţa unor diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de apartenenţa la gen, în rândul elevilor implicaţi în studiu;

2.      Presupunem existenţa unor diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de clasa din care provin, în rândul elevilor implicaţi în studiu;

3.      Presupunem existenţa unei corelaţii pozitive, semnificative statistic, între valorile stimei de sine şi cele ale dezirabilităţii sociale la nivelul eşantionului implicat în studiu.

III.Metodologia studiului

Instrumente  de masurare

Pentru realizarea acestui studiu au fost utilizate două instrumente: Scala Rosenberg pentru masurarea stimei de sine şi Scala dezirabilităţii sociale (De Douglas P . Crowne & David Marlowe). Elevilor li s-a precizat faptul trebuie sa completeze în mod independent fiecare din cele două probe şi au fost încurajaţi abordeze fiecare din itemii prezentaşi. Fiecare elev a primit un cod de identificare aspect ce a permis asigurarea confidenţialităţii în cadrul studiului.

Scala Rosenberg (Rosenberg, 1965) este o scala de tip Likert de 4 puncte, continând 10 itemi prin intermediul carora este masurata stima de sine a indivizilor. Cotarea se face adunând punctajul obtinut de subiect (scorurile mari indicând un nivel al stimei de sine ridicat). Proba cuprinde si itemi inversati (3,5,8,9,10). 

Scala dezirabilităţii sociale cuprinde un număr de 33 de itemi care privesc anumite atitudini şi trăsături persoanale şi la care se răspunde cu adevărat sau fals.

Eşantion

Eşantionul este constituit din 94 de elevi care învaţă în şcoli din judeţul Timiş. 37 dintre aceştia sunt de sex masculine  şi 57 de sex feminine. În ceea ce priveşte clasa din care fac parte elevii implicaţi în eşantion, 56 elevi aparţin claselor a VIII-a şi 38 aparţin claselor a XII-a.

IV. Interpretarea datelor

Pentru a testa ipotezele propuse s-a utilizat programul SPSS, realizându-se comparatii prin intermediul metodei testelor t pentru esantioane independente şi corelaţii cu ajutorul testului Pearson.
În cele ce urmeaza, vom trata pe rând fiecare ipoteza pentru a prezenta cât mai amanuntit rezultatele obtinute.

Ipoteza 1- Presupunem existenţa unor diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de apartenenţa la gen, în rândul elevilor implicaţi în studiu.

În cazul de faţă variabila dependent este nivelul dezirabilităţii sociale, iar cea independent apartenenţa de gen a subiecţilor. Din tabelul 1 putem observa ca valoarea testului F al lui Levene este semnificativ statistic (F=4,72, p<.05), fapt pentru care vom alege valoarea celui de al doilea t, dispersiile fiind eterogene. Prin urmare, uitându-ne la valoarea testului t (t=3.19, p<.01) si la pragul de semnificatie,  vom observa ca acesta este semnificativ statistic, ceea ce duce la confirmarea  ipotezei. Pentru a vedea direcţia diferenţelor ne vom uita la mediile avute de cele doua grupe (tablul 2). Elevii de sex masculin au o medie mai mică faţa de cei de sex feminin, Prin urmare putem susţine ca în cadrul studiului de faţă regăsim diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de apartenenţa la gen, fetele având valori mai mari ale dezirabilităţii sociale decât baieţii.

 

 

 

Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

 

 

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Dez.

Equal variances assumed

4,727

,032

-3,027

92

,003

-3,331

1,100

-5,516

-1,145

 

Equal variances not assumed

 

 

-3,199

89,254

,002

-3,331

1,041

-5,400

-1,262

Tabel 1. Informaţii privind output-ul oferit de SPSS în cazul testului t pentru eşantioane independente

 

gen

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

dezirabilitate sociala

masculin

37

17,76

4,374

,719

 

feminin

57

21,09

5,686

,753

Tabel 2. Mediile şi abaterile standard privind dezirabilitatea social a celor 2 grupe de elevi

Ipoteza 2- Presupunem existenţa unor diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de clasa din care provin, în rândul elevilor implicaţi în studiu.

În cazul de faţă variabila dependent este nivelul dezirabilităţii sociale, iar cea independent apartenenţa la una din clase a subiecţilor. Din tabelul 3 putem observa ca valoarea testului F al lui Levene este semnificativ statistic (F=0,82, p>.05), fapt pentru care vom alege prima valoare a testului t. Prin urmare, uitându-ne la valoarea testului t (t=3.68, p<.01) si la pragul de semnificatievom observa ca acesta este semnificativ statistic, ceea ce duce la confirmarea ipotezei. 
Pentru a vedea directia diferentelor ne vom uita la mediile avute de cele doua grupe (tablul 4). Elevii claselor a VIII-a au o medie mai mare fata de elevii claselor a XII-a.  Prin urmare putem susţine ca în cadrul studiului de faţă regăsim diferenţe semnificative statistic
în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de clasa din care provin, elevii claselor a VIII-a având valori mai mari în ceea ce priveşte dezirabilitatea socială decât elevii claselor a XII-a.

 

 

 

Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

 

 

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

dez

Equal variances assumed

,827

,366

3,688

92

,000

3,954

1,072

1,824

6,083

 

Equal variances not assumed

 

 

3,737

83,127

,000

3,954

1,058

1,849

6,058

Tabel 3. Informaţii privind output-ul oferit de SPSS în cazul testului t pentru eşantioane independente 

 

clasa

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

dezirabilitate sociala

clasa a VIII-a

56

21,38

5,238

,700

clsa a XII-a

38

17,42

4,891

,793

Tabel 4. Mediile şi abaterile standard privind dezirabilitatea social a celor 2 grupe de elevi.

Ipoteza 3- Presupunem existenţa unei corelaţii pozitive, semnificative statistic, între valorile stimei de sine şi cele ale dezirabilităţii sociale la nivelul eşantionului implicat în studiu. Datele prezentate în tabelul 5 evidenţiază un r = .29 la un p < .01 ceea ce ilustrează existenţa unei corelaţii pozitive semnificative statistic între valorile stimei de sine şi nivelul dezirabilităţii sociale. Prin urmare şi ipoteza 3 este confirmată.

 

 

 

stima de sine

dezirabilitate sociala

stima de sine

Pearson Correlation

1

,290(**)

 

Sig. (2-tailed)

 

,005

 

N

94

94

dezirabilitate sociala

Pearson Correlation

,290(**)

1

 

Sig. (2-tailed)

,005

 

 

N

94

94

**  Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel 5. Valoarea coeficientuli de corelaţie dintre stima de sine şi dezirabilitatea socială

Concluzii

Concluziile acestui studiu  relevă faptul există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte nivelul dezirabilităţii sociale, în funcţie de apartenenţa la gen, dar şi în funcţie de clasa de provenienţă,  în rândul elevilor implicaţi în studiu. Regăsim şi o corelaţie pozitivă semnificativă statistic între stima de sine a elevilor implicaţi în studiu şi nivelul dezirabilităţii sociale. Această corelaţie indică faptul că valorile ridicate ale stimei de sine atrag după sine şi un nivel ridicat al dezirabilităţii sociale.

Sigur că putem  identifica şi limite ale acstui studiu, limite ce ţin atât de dimensiunea eşantionului implicat cât şi de limitarea instrumentelor utilizate.

Bibliografie:

1.      Albu, G. (2002),  În cautarea educatiei autentice, Editura Polirom, Iasi;

2.      Altman, Helen (1992) – Temperament and self-esteem in late adolescence, Roswell Publishers, New York;

3.      Andre, C., Lelord, F. (1999) – Cum sa te iubesti pe tine pentru a te întelege mai bine cu ceilalti, Editura Trei, Bucuresti;

4.      Boncu Ș., „Auto-prezentarea” în Psihologie socială, curs on-line;

5.      Booth-Kewley, S., Larson, G.E., Miyoshi, D.K. (2007), Social desirability

effects on computerized and paper-and-pencil questionnaires în Journal Computers in Human

Behavior, vol. 23, p.463-475

6.      McMahon, F., Simonds, T. (1998) – A view upon the environment and the human relationships, Macmillian pub., London; 

7.      Tansanu A., Macarie A., Condur A., Boghiţoiu I.S., Tudose L.E (2009) Dezirabilitatea socială –modelarea empirică a unui chestionar standardizat. Lucrare prezentată la Conferinţa APIO 2009.

 

Warning: Parameter 1 to modMainMenuHelper::buildXML() expected to be a reference, value given in /home/rcsedui/public_html/libraries/joomla/cache/handler/callback.php on line 99
U. V. T. Timisoara    D.P.P.D. Timisoara 

Cele mai citite articole:


Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/rcsedui/public_html/modules/mod_mostread/helper.php on line 79
«  December 2017  »
MTWTFSS
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031